A douasprezecea noapte

Viola, fiica unui nobil, si Sebastian, fratele sau geaman, supravietuiesc unui naufragiu care ii arunca, separat, pe tarmul Iliriei. Fiecare crede despre celalalt ca a murit si fiecare se straduieste sa se descurce singur in aceasta tara ciudata. Viola se deghizeaza in barbat si, sub pseudonimul Cezario, intra in serviciul ducelui Orsino, de care se indragosteste. Aici va deveni mesagerul iubirii irepresibile a ducelui pentru contesa Olivia, o tanara cu avere imensa, ce refuza sa renunte la doliul pentru fratele sau mort. Existenta sa austera si sumbra intr-o casa izolata de lumea de afara, in compania cameristei Maria si a intransigentului servitor Malvolio, este colorata doar de aparitiile bufonului Feste si de excesele unchiului ei betiv, Sir Toby. Olivia se va indragosti la randul ei de straniul petitor trimis de Orsino Si il va invita sa o viziteze tot mai des.
Brutalitatea cu care puritanul Malvolio pune capat unei betii zgomotoase va determina petrecaretii jigniti sa orchestreze o farsa cruda pe seama iubirii secrete a acestuia pentru stapana sa. Sir Toby, Maria si Sir Andrew, un pretendent sarac cu duhul al contesei, vor planta in calea lui Malvolio o scrisoare de dragoste, ca din partea Oliviei, in care aceasta il incurajeaza sa aiba un comportament excentric, pe potriva statutului la care aspira. Nefericitul servitor musca momeala Si, considerat nebun de contesa, este inchis in beci si “exorcizat” de Toby, Maria Si bufonul Feste, deghizat in popa.
Atentia pe care Olivia o acorda tanarului mesager atrage furia lui Sir Andrew, care, pacalit de Sir Toby, il provoaca pe Cezario la duel, prilejuind o ridicola infruntare intre doua firi slabe. Confundandu-l pe Sebastian, ratacit pe strazi, cu Cezario, contesa il ia, fara a intampina proteste, de barbat, iar reintalnirea celor doi gemeni din final va prilejui Si nunta Violei cu ducele Orsino. Sfarsitul incurcaturilor este unul fericit pentru toata lumea, cu exceptia lui Malvolio, care jura sa se razbune.